Regim Alimentar in Hepatita epidemica

Share sa stie si altii !

Alimentatia in convalescenta de hepatita epidemica

Desigur ca nu noi sintem autorii acestor retete, ci e vorba de conspectarea unor diete stabilite in ani de catre specialisti in nutritie. In speranta ca aceste retete le vor fi de folos celor ce sufera de o afectiune ori alta, le dorim pofta buna si insanatosire grabnica!

Dintre urmarile hepatitei epidemice (icter epidemic), cea mai importanta este hepatita cronica. De la inceput trebuie aratat ca granita dintre hepatita acuta si cea cronica este trecuta numai de bolnavii care nu se ingrijesc, nu respecta repausul la pat si nici regimul alimentar, necesare pentru vindecarea hepatitei epidemice. Evolutia acesteia catre modificarile inflamatorii cronice, caracteristice hepatitei cronice, este favorizata de unele cauze suplimentare preexistente, ca malaria si sifilisul netratate, salvarsanoterapia, denutritia si mai ales abuzul de bauturi alcoolice. Momentul decisiv, rascrucea dintre vindecare sau cronicizarea hepatitei este insa convalescenta hepatitei epidemice.

De disciplina si perseverenta bolnavului in urmarea tratamentului in aceasta perioada depinde viitorul sanatatii lui. Simpla dezgalbenire a pielii nu inseamna vindecarea de hepatita epidemica. Bolnavul ramine un an sau chiar mai mult cu o susceptibilitate sau cu leziuni hepatice pe care le ignora si care, netratate, pot sa duca la modificari patologice durabile ale structurii normale a ficatului. In acest caz bolnavul resimte o stare de oboseala, slabeste, are turburari dispeptice, somnolenta dupa mese, subfebra, o senzatie de tensiune in dreptul ficatului si uneori o coloratie galbena a ochilor. Aceste suferinte sint dovada directa sau indirecta a suferintei ficatului si ele apar mai ales atunci cind regimul alimentar si repausul au fost prea curind parasite dupa dezgalbenire. Pentru a preintimpina urmarile hepatitei epidemice, regimul alimentar trebuie sa fie condus cel putin sase luni, sau mai bine un an de zile, de la iesirea din spital, dupa anumite reguli.

Regimul de odihna presupune repaus la pat inca cel putin doua saptamini de la parasirea spitalului, socotind acest timp perioada de adaptare la schimbarea de mediu. In urmatoarele trei luni bolnavul se va odihni peste noapte 12-15 ore, iar in timpul zilei 2-3 ore, mai ales dupa dejun. Repausul usureaza digestia, circulatia si buna functiune hepatica. Trebuie evitata orice activitate fizica care poate antrena senzatia de oboseala, convalescentul limitindu-se la plimbari scurte, ocupatii sedentare si o activitate intelectuala placuta si usoara ca: lectura, auditii muzicale etc.

Regimul alimentar trebuie sa indeplineasca  urmatoarele conditii:

– Sa reprezinte un aport caloric bogat (2.500-3.000 calorii), in care sa fie cuprinse cel putin 1,5 pina la 2 g albumine pe 1 kg de greutate corporala. De exemplu, un individ de 65 kg, va primi zilnic 90-100 g, din care majoritatea de origina animala (lapte, brinza, albus, carne).

– Cantitatea de glucide nu trebuie sa depaseasca 300-400 g pe zi, preferindu-le pe cele din legume, fructe si fainoase si numai in completarea acestora glucidele din zahar si alte dulciuri concentrate (marmelade, serbet, dulceata, rahat, bomboane etc.). Acestea din urma, consumate fara masura, pot produce un surmenaj al pancreasului, taie pofta de mincare a bolnavului si produc fermentatie intestinala.

– In afara de albumine cu rol important in regenerarea ficatului si restabilirea functiilor acestuia si de glucide care intaresc rezervele de glicogen ale ficatului, regimul trebuie sa fie bogat in vitaminele mai ales din grupul B si C.

– In privinta grasimilor adaugate la mincare, acestea nu vor depasi cantitatea de 30 g, preferindu-se cele usor asimilabile, ca untdelemn rafinat si unt proaspat, care in orice caz nu trebuie sa sufere influenta temperaturii ridicate.

In plus, ratia echilibrata a convalescentului de hepatita epidemica trebuie sa aduca alimente care contin factorii lipotropi cu rol important in protejarea ficatului. Acestia se gasesc in brinza de vaci (metionina), sucul de sfecla (betaina) si galbenusul de ou (colina).

Reguli generale pentru convalescentul dupa hepatita:

– se recomanda cinci mese pe zi, in portii concentrate ca valoare nutritiva, dar nu mari ca volum;

– convalescentul dupa hepatita nu se va aseza la masa enervat sau obosit;

-va minca incet si va mesteca bine;

– nu va bea in timpul mesei, pentru a nu dilua sucurile digestive, ci va bea intre mese ceaiuri caldute de tei, sunatoare, musetel, menta;

– va sta culcat 2-3 ore dupa mesele principale, in prima luna dupa iesirea din spital, si cel putin o ora dupa reluarea activitatii;

– bolnavul va consuma zilnic cel putin 500 g lapte sub diferite forme si 250 g brinza de vaci in diverse preparate;

– mincarea va fi sarata moderat.

Regim alimentar Hepatita
Regim alimentar Hepatita