Principiul combinarii corecte a alimentelor

Share sa stie si altii !

    1. Clasificarea alimentelor

      Alimentele sunt substante comestibile care contin un anumit numar de elemente organice, precum : proteine, lipide, glucide, saruri minerale si vitamine, apa si materii nedigerabile (ca fibrele).

      Proteinele

      Acestea sunt celule organice ale muschilor, organelor, creierului, oaselor etc. Sunt formate din cele mai simple elemente, numite “aminoacizi”.

      Problema care se pune in cazul unei alimentatii “traditionale” nu este sa duci lipsa de proteine, ci cum sa nu mananci prea multe. Prea multe proteine sunt periculoase pentru corpul uman in aceeasi masura cu a avea prea putine.

      Proteinele sunt cele mai complexe alimente, iar asimilarea si utilizarea lor, cele mai complicate.

      Daca alimentul cel mai usor de descompus este fructul, cel mai greu de separat in elemente pe care corpul nostru le poate folosi este proteina.

      Cand consumam proteine, corpul cheltuie pentru digestie o energie mai mare decat pentru orice alt aliment.

      Cu cat mancam mai multe proteine, cu atat mai mult ne este consumata energia pentru descompunerea lor.

      Noi nu avem nevoie atat de mult de proteine, deoarece corpul uman recicleaza doar 70% din reziduurile proteice; si apoi, noi ne pierdem numai 23 de grame de proteine pe zi, prin fecale, urina, par, piele moarta si transpiratie.

      Pentru a completa aceasta cantitate pierduta ar trebui sa mancam 750 grame proteine, ori unii mananca mai mult.

      Consumand mai mult decat avem nevoie, corpul este suprasolicitat in incercarea lui de a elimina surplusul. Proteinele in exces nu numai ca va fura energie, dar trebuie sa fie depozitate in corp ca reziduu toxic, determinand si o crestere in greutate, deoarece nu exista energia necesara pentru a-l elimina. A doua zi, un alt surplus de proteine apare si situatia se agraveaza. Proteina nu apare in corpul omului prin consumul de proteine, ci prin aminoacizii din mancare. Proteina animalelor consumate difera de proteina umana. Corpul nu poate folosi sau asimila proteine in forma lor originara. Ele trebuie descompuse in aminoacizii care o formeaza. Apoi, corpul recompune aminoacizii (ii sintetizeaza) in proteine proprii corpului uman. Valoarea unui aliment este data de aminoacizii care il compun. Animalele insa nu au puterea sa sintetizeze cei 8 aminoacizi esentiali si de aceea trebuie sa-I ia din plante. Plantele ii pot sintetiza din aer, apa, pamant, dar animalele, inclusiv omul, sunt dependente de proteinele din plante – fie direct, mancand plantele, fie indirect, mancand animalele care au mancat plante (carnivorele mananca numai ierbvivore).

      Exista 23 de aminoacizi diferiti. Toti sunt esentiali, altfel nu ar mai exista. 15 dintre ei pot fi sintetizati de corpul uman, dar 8 trebuie luati direct din mancarea consumata.

      Consumarea regulata a fructelor, vegetalelor, nucilor, semintelor, mugurilor va asigura toti aminoacizii necesari, exact ca si la alte mamifere, care nu consuma carne si care totusi nu sufera de vreo deficienta proteica.

      Din alimentele digerate si din reciclarea reziduurilor proteice, corpul are in permanenta aminoacizi, care circula prin sange si prin sistemul limfatic. Cand corpul are nevoie de aminoacizi, ii ia de aici.

      Circulatia aminoacizilor este ca o banca deschisa toata ziua. Ficatul si celulele depun si scot permanent aminoacizii necesari din sange si limfa. Cand in sange sunt prea multi, ficatul ii scoate si ii depune (stocheaza) pana este din nou nevoie de ei. Daca scade nivelul lor din sange datorita consumarii acestora de catre celule, ficatul ii repune inapoi in circulatie. Si celulele ii pot depozita si repune in circulatie. Deoarece majoritatea celulelor din corp sintetizeaza mai multe proteine decat este necesar pentru sustinerea vietiilor, celelalte celule retransforma proteinele repartizate lor in aminoacizi,

      depozitandu-i in sange. Acest circuit al aminoacizilor este esential in intelegerea faptului ca proteinele complete (animale) nu sunt necesare in dieta.

      Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu ii poate sintetiza trebuie luati din alimente. Fructele si vegetalele contin majoritatea celor 8 aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castravetii, vinetele, mazarea, cartofii, dovlecii, rosiile, nucile, semintele de floarea-soarelui, susanul, alunele si fasolea ii contin pe toti opt.

      Aminoacizii continuti in plante sunt intr-o cantitate mai mare decat cei continuti in carnuri.

    2. Trebuie urmarite urmatoarele aspecte :

      1. Carnurile nu ne furnizeaza combustibil; energia se gaseste in carbohidrati (vezi “Glucidele”). Carnea nu contine carbohidrati, deci nu furnizeaza energie.
      2. Grasimile pot furniza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie si mai putin eficienta. Ele sunt descompuse in combustibil numai cand rezervele de carbohidrati sunt epuizate. Grasimea din corp nu provine numai de la consumul lor direct. Cand se consuma in exces carbohidrati, acestia sunt transformati de organism in grasime si sunt depusi ca atare. Astfel, corpul poate inmagazina si folosi grasime fara a consuma mancaruri grase. Depozitele de grasime pot fi privite ca o banca de carbohidrati, unde se fac restituiri sau depuneri, cand este necesar.
      3. Sanatatea noastra depinde foarte mult de fibrele celulozice pe care le consumam. Printre multe alte lucruri, ele previn constipatia si hemoroizii. Carnea nu contine fibre celulozice.
      1. Un lant de aminoacizi contine de la 51 pana la 200.000 de aminoacizi. Cand mancam carne, acest lant trebuie descompus (rupt) complet si reasamblat in proteina umana. Aminoacizii sunt foarte delicati. Caldura gatitului ii coaguleaza sau ii distruge, facandu-I inutilizabili pentru organism. Astfel, devin toxici depunandu-se, marind consumul de energie.
      2. Carnea este foarte bogata in grasimi saturate, diferite de cele folosite pentru energie; provoaca atacul de cord (datorat colesterolului).
      3. Sinteza vitaminei B12 este ingreunata mult, provocand starile anemice.
      4. Toxinele continute de carnea animalelor au o extraordinar de mare influenta in perturbarea metabolismului hidratilor de carbon, de aici pana la diabet nemaifiind decat doi pasi.
      5. Mare parte a tumorilor, adesea maligne, au la origine substante create in timpul digestiei carnii, care nu au putut fi asimilate de organism.
      6. Foarte putina lume stie ca, pentru a inlocui culoarea gri-verzuie a carnii, dupa taierea animalului, cu acea culoare rosiatica, placuta, a produsului din galantar, majoritatea fabricilor de prelucrat folosesc nitrati si conservanti foarte daunatori organismului uman, predispunandu-l in timp la cancer.
      7. In urma procesarii termice calitatile carnii se modifica :
        • Valoarea nutritiva a carnii scade cu 2/3.
        • Fierul devine anorganic, deci nefolositor corpului uman.
        • Vitaminele dispar aproape complet din carnea fripta sau fiarta.
        • Noul aliment incarca si aciduleaza organismul uman favorizand aparitia bolilor.

      Se pune intrebarea daca organismul UMAN este alcatuit si proiectat pentru a consuma carne.

    3. Care sunt deosebirile fiziologice dintre carnivore si oameni :

    4. Potrivit afirmatiilor domnului Williams Collius, din Medical Counter Point, “omul este inzestrat in mod evident cu dantura care se aseamana mai mult cu cea a ierbivorelor; acestea au incisivii ascutiti pentru a taia iarba, molarii cu suprafata plata pentru a zdrobi legumele si fructele, iar caninii scurti si rotunjiti, inapti sa sfasie si sa striveasca carnea”.
    5. Maxilarul unui carnivor se misca numai in sus si in jos pentru a sfasia si musca. Al omului se misca si lateral, pentru a mesteca.
    6. Saliva omului este alcalina si contine ptialina. Salina carnivorelor este acida, potrivita pentru descompunerea proteinei animale. Ii lipseste ptialina – o enzima care transforma amidonul in maltoza si glucoza.
    7. Stomacul carnivorelor este un sac rotund si simplu, care secreta de 10 ori mai mult acid clorhidric decat un exemplar necarnivor.
    8. Stomacul omului are forma alungita, complicat ca structura si terminat cu duodenul.
    9. Intestinele carnivorelor masoara de 3 ori mai mult decat lungimea trunchiului lor, fiind destinate unei expulzari rapide a mancarii, care se altereaza usor. Intestinele omului sunt de 10-12 ori mai lungi decat trunchiul lor, fiind destinate pastrarii alimentelor in ele pana cand sunt extrasi toti nutrientii.
    10. Pisicile, de exemplu, suplimentandu-li-se ratia de carne cu 20 g de unt, vor continua sa traiasca fara sa aiba nici un fel de schimbare la nivelul arterelor. Imaginati-va ca aceasta cantitate de colesterol este de 80 de ori mai mare decat ceea ce regimul nostru alimentar considera normal. Pe de alta parte, daca unei nutrii i se administreaza numai 4 g de colesterol pe zi, modificarea peretilor arteriali se va produce intr-un mod extraordinar de rapid.
    11. Ficatul carnivorelor poate sa elimine de 10-15 ori mai mult acid uric decat al omului, care elimina foarte putin.
    12. Acidul uric este o substanta extrem de toxica, ce se elibereaza in organism ori de cate ori se consuma carne (vezi URINA, medicament pentru viata de D. Menrath). Spre deosebire de carnivore, omul nu are enzime specializate in descompunerea acidului uric.
    13. Carnivorele nu transpira prin piele – acestea neavand pori, ca pielea umana.
    14. Urina carnivorelor este acida, a omului este alcalina.

    • Limba carnivorelor este aspra, a omului este moale.
    • Mainile omului sunt destinate perfect culesului fructelor, si nu pentru sfasiat, asa cum fac animalele cu ghearele lor.Cu toate ca nu a fost creat sa manance carne, de ce omul o consuma totusi ? Din doua motive :
      1. Din obicei sau traditie.
      2. Pentru ca ii place carnea.

      Deci pentru digestia carnii este necesara o cantitate enorma de energie, ceea ce face si mai dificila sarcina scaderii greutatii celor care nu si-o doresc si o au.

      As dori sa va intrebati : unde ati dori sa serviti masa ?

      Intr-o gradina cultivata cu legume si cu pomi fructiferi sau intr-un abator, in ambele cazuri asteptand la fata locului sa vi se aduca masa proaspata ?

      sa :

      Daca veti continua sa mancati carne, pentru a minimaliza efectele negative cautati

      1. Sa gasiti o sursa de carne nechimizata.

      2. Nu mancati carne decat o data pe zi, pentru a economisi energia interna. (Daca practicati urinoterapia, renuntati complet la consumul ei !).

      1. Combinati corect carnea cu alte alimente.In cazul unor activitati fizice grele, ganditi-va ca :
    • proteinele nu va cresc forta, ci, prin descompunerea lor, v-o cheltuiesc.
    • proteinele sunt dezastruoase, intrucat ele nu produc energie, ci o consuma.

      Exemple :

    • Un leu care mananca carne doarme 20 ore/zi.
    • Un urangutan, care mananca numai vegatale doarme 6 ore/zi.
    • Populatiile care traiesc in zona arctica si au ca aliment preponderent carnea au o medie de viata de numai 27 de ani.

      Rolul vitaminei B12

      Aceasta se gaseste in plante in cantitate foarte mica (exceptie facand patrunjelul si tarata de grau), dar ea este asigurata de corpul nostru.

      Stomacul secreta o substanta denumita “factor intrinsec”, care transporta vitamina B12 creata de flora bacteriana din intestine.

      La combinatii incorecte de alimente, cand apare putrefactia, factorul intrinsec nu mai este secretat, intarziindu-se astfel producerea noii vitamine B12.

      Consumul de oua nu este nici el prea indicat, deoarece :

    • ar trebui consumate crude, dar contin arsenic;
    • prin fierbere, aminoacizii din oua se coaguleaza, deci se pierd;
    • ouale contin multa sulfura, care este periculoasa pentru ficat si pentru rinichi.

    Glucidele (hidratii de carbon)

    Sunt molecule in a caror compozitie gasim carbon, oxigen si hidrogen.

    Glicemia

    Glicemia reprezinta procentul de glucoza in sange. Se constituie ca principal element energetic al organismului. Este stocata, ca rezerva, in muschi si ficat, sub forma de glicogen. In asa-zisa stare de nemancare, glicemia are de obicei valoarea de 1g/1 litru de sange. In aceasta stare, cand se absoarbe o glucida, se constata o variatie a procentului de glucoza din sange, in trei timpi :

    1. Glicemia creste (in functie de natura glucidei).
    2. Glicemia scade (dupa producerea insulinei de catre pancreas), glucoza patrunzand astfel in celule.
    3. Glicemia revine la normal.

    Consider ca renumita clasificare a glucidelor in doua categorii, zaharuri rapide si zaharuri lente, considerand drept criteriu de diferentiere capacitatea lor de a fi asimilate de catre organism, a fost complet gresita.

    Studii recente constata indubitabil ca rapiditatea cu care glucoza este eliberata si asimilata de catre organism nu este conditionata de complexitatea moleculei de hidrat de carbon.

    Astfel ca, in loc sa ne intereseze viteza de asimilare, este mai indicat sa ne interesam de glucide in raport cu cresterea glicemiei pe care o provoaca, cu alte cuvinte, de cantitatea de glucoza produsa.

    Majoritatea oamenilor de stiinta clasifica glucidele dupa puterea lor glicemica, definita prin notiunea de “indice glicemic”.

    Fara sa intru in amanunte plictisitoare si considerand in mod arbitrar indicele glucozei ca fiind 100, va voi prezenta spre exemplificare un tabel in care principalele alimente din viata dumneavoastra cotidiana sunt ierarhizate in functie de “indicele glicemic”.

    Nu trebuie uitat ca :

    • Acest indice este cu atat mai ridicat cu cat nivelul glicemiei induse de respectiva glucida este mai mare.
    • Prelucrarea industriala a glucidelor mareste indicele glicemic al acestora (porumb = 70, fulgi de cartofi = 95, cartofi fierti = 70, zahar = 75).
    • Nu numai cantitatea, ci si calitatea partii fibroase a glucidei influenteaza marimea indicelui (paine foarte alba = 95, paine graham = 35).Vom numi de aici incolo glucidele cu indice glicemic scazut cu termenul de“glucide benefice”, iar glucidele cu indice glicemic ridicat cu termenul de “glucide malefice”.

    Soldatii romani erau recunoscuti pentru rezistenta lor fizica, dar putini stiu ca li se dadeau ca ratie boabe de grau, pe care le luau in timpul marsurilor nesfarsite si pe care le mestecau incet si bine.

    Scrierile din Antichitate afirma ca boabele de grau sunt o hrana completa si, prin urmare, se putea trai numai cu ele. Toate substantele cu adevarat nutritive din grau se afla in tarate si in germeni. Interiorul din care se scoate faina se rezuma doar la amidon. Painea obtinuta este gustoasa, dar sangele primeste acizi in cantitate mare, organele se incarca de reziduuri, mucoase si sedimente. Este un moment prielnic pentru ca agentii patogeni sa se instaleze…

    Clasificarea alimentelor dupa indicele glicemic

    Glucide malefice

    Glucide benefice

    Maltoza

    110

    Fulgi de ovaz

    50

    Glucoza

    100

    Cereale cu tarate

    50

    Paine foarte alba

    95

    Orez complet

    50

    Fulgi de cartofi instant

    95

    Paine de grau integrala

    50

    Miere, dulceata

    90

    Paste din faina cernuta

    45

    Corn flakes

    85

    Paine de secara completa

    40

    Morcov

    85

    Mazare verde

    40

    Zaharoza (zahar alb)

    75

    Fasole alba

    40

    Paine alba

    70

    Paine integrala

    35

    Orez alb

    70

    Lactate

    35

    Cartofi

    70

    Fructe proaspete

    35

    Porumb

    70

    Linte

    30

    Sfecla

    70

    Naut

    30

    Biscuiti

    70

    Fasole uscata

    25

    Paste (faina alba)

    65

    Ciocolata amaruie

    22

    Banane

    60

    Fructoza

    20

    Stafide

    60

    Arahide

    15

    Legume (verzi)

    15

    De retinut :

    • Glucidele “malefice” provoaca cresterea glucozei din sange, numita si hiperglicemie.
    • Glucidele “benefice” sunt glucide pe care organismul le asimileaza greu, provocand astfel o crestere redusa a glucozei din sange.

      Lipidele (grasimile)

      Se mai numesc si corpi grasi, fiind in principiu molecule complexe. Se impart in doua categorii, avand drept criteriu originea lor :

    • Lipide de origine animala (de exemplu, cele continute de : carne, unt, peste, smantana, branza, etc.).
    • Lipide de origine vegetala (de exemplu, cele continute de uleiul de masline).

      Lipidele contin numeroase vitamine, printre care : A, D, E, K, cat si acizi grasi esentiali (obtinuti numai prin presarea la rece a grasimilor), elemente ce servesc la elaborarea unor hormoni.

    Retete Culinare rapide si usoare

    No feed items found.

    Retete de Prajituri si Torturi

    No feed items found.

    Tratamente Naturiste

    Ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
    AbiaPutinIndeajunsMi-a folositMi-a folosit foarte mult ( Apreciaza, sa stie si altii.)

    Loading...