Dieta pentru excesul ponderal

Share sa stie si altii !

Excesul ponderal si curele de slabire

În ultimii ani a început sa se traga un serios semnal de alarma privind cresterea semnificativa a numarului persoanelor supraponderale si obeze. Atentia lumii medicale este atrasa tot mai mult de acest grup populational, care creste procentual într-un ritm îngrijorator, nu numai în tarile dezvoltate, dar si-n tarile sarace.
Daca în urma cu 150 de ani, munca fizica avea o pondere de circa 90%, iar cea intelectuala de 10%, în ziua de azi întâlnim o situatie inversa, datorita beneficiilor oferite de mecanizarea si automatizarea proceselor de productie, care se regasesc la fiecare loc de munca.
Într-adevar, munca a fost usurata considerabil, randamentul, productivitatea muncii si productia au crescut si ele, dar oamenii au început sa se miste tot mai putin, iar de-aici si pâna la kilogramele în plus, drumul a fost extrem de scurt. Si activitatile casnice au beneficiat din plin de avântul tehnologic, iar astazi în aproape orice familie gasim masini de spalat, frigidere, roboti de bucatarie, storcatoare de fructe si legume, aspiratoare etc. Acest fapt nu este nici pe departe rau în sine, masinile preluând din munca noastra si usurându-ne-o. Astfel efortul fizic a fost redus într-o buna masura, atât la serviciu cât si acasa. De parca acest lucru n-ar fi fost suficient, în ziua de azi, cam la fiecare colt de strada, gasim alimente care nu mai trebuie sa fie supuse unui proces de preparare din partea noastra, ci doar cumparate, mestecate si înghitite, multe dintre acestea încântându-ne nu numai privirea, ci si papilele gustative.
S-a ajuns astfel ca si-n România dupa unele statistici, sa se constate ca numarul persoanelor care si-au depasit greutatea normala se apropie vertiginos de 50%, iar dintre acestea mai bine de 20% fiind reprezentate de persoanele obeze.

exces ponderal
exces ponderal

Pe parcursul timpului au fost concepute si folosite tot felul de formule de calcul în ceea ce priveste greutatea ideala, supraponderalitatea si obezitatea, la ora actuala, este folosita formula propusa de Societatile Germana si Americana de Nutritie. Prin intermediul unui raport dintre greutatea persoanei (masurata în kilograme) si patratul înaltimii acesteia (exprimat în metri), se obtine indicele de masa corporala (IMC), formula aplicabila tuturor celor ce se încadreaza între 150 si 200 cm înaltime. Un raport :
– sub 18,5 semnifica subponderalitate ;
– cuprins între 18,5-24,9 corespunde normoponderalitatii (sunt deja studii care recomanda pentru femei, ca limita normoponderalului sa fie la valoarea de 23,9 !) ;
– de peste 28 de unitati implica o crestere semnificativa a riscului cardio-vascular ;
– cuprins între 25-29,9 corespunde supraponderalitatii ;
– cuprins între 30-34,9 corespunde obezitatii de gr. I ;
– cuprins între 35-39,9 corespunde obezitatii de gr. II ;
– mai mare sau egal cu 40 de unitati corespunde obezitatii de gr. III.

(Totusi exista în ultimul timp tot mai multe voci autorizate care doresc ca si acest sistem de cuantificare referitor la greutatea ideala sa fie revizuit, în special în ceea ce priveste granitele normoponderalului si ale subponderalului, cum ar fi de altfel si logic, daca urmarim de jos în sus, de la obezitatea gr. III spre normoponderalitate. Astfel se propune ca granita sa se situeze la un IMC = 20 si nu la valoarea de 18,5. S-a constatat de pilda ca persoanele cu un IMC = 19 în ceea ce priveste sanatatea se comporta mult mai aproape de subponderal, decât de normoponderal. Autorul acestei carti subscrie si el la ideea plasarii granitei normoponderalitatii la un IMC = 20), nu de dragul formulei de mai sus, care „merge” din 5 în 5 unitati, ci în primul rând din considerente fiziologice.
Pentru subponderalitate sunt propuse de-asemenea 3 grade :
– subponderal gr. I, pentru un IMC cuprins între 15-19,9 (aici sunt controverse si discutii interminabile cu cei care sustin ideea ca normoponderalul ar fi de fapt pâna la IMC = 18,5 !) ;
– subponderal gr. II, pentru un IMC cuprins între 10-14,9 ;
– subponderal gr. III, pentru un IMC mai mic de 10. Cred ca este de prisos sa va rog sa va imaginati cum ar arata o persoana cu un IMC = 10 ! De exemplu, la o înaltime de 170 cm, o persoana ar avea…28,9 kg ! S-au întâlnit astfel de cazuri în istorie (lagarele de concentrare naziste, lagarele de munca silnica din perioada „epurarilor” comuniste), dar si-n prezent cu referire la tarile subdezvoltate, sau la persoanele care sufera de anorexie.

Merita mentionat si faptul ca obezitatea cu cât apare mai de timpuriu si cu cât dureaza mai mult, cu atât se va “scapa” mai greu de ea, iar complicatiile sale vor fi mai severe. Daca la copii obezitatea este deseori hiperplazica (grasime stocata într-un mare numar de celule grase), la adulti ea este hipertrofica (grasime stocata într-un numar redus de celule adipoase). S-a demonstrat pe loturi mari statistice ca 4 din 5 copii, care de mici sunt obezi, nu-si vor mai reveni niciodata la greutatea normala ! Sansa ca un adult sa slabeasca comparativ cu un copil este mult mai mare, acesta dezvoltând asa cum am vazut o obezitate hipertrofica.

Cauzele cresterii în greutate :
– aportul alimentar crescut cantitativ, sau / si calitativ, raportat la un efort fizic insuficient sau ineficient ;
– masa de seara (“bat-o vina !”), sau / si mâncatul (“ciugulitul”) neîntrerupt între mese ;
– rar (sub 1% din cazuri), sunt descrise unele cauze endocrine : hipotiroidia, boala Cushing, hipersecretia hormonului de crestere etc.

Daca ne-am referi doar la prima cauza enumerata, ea poate surveni pentru anumite perioade scurte de timp, în care persoana în cauza fie este supusa unui grad ridicat de stres, fie este însarcinata (si are “pofte”), fie este supusa unor temperaturi joase (este cunoscut faptul ca frigul stimuleaza senzatia de foame iar caldura pe cea de satietate) etc. Astfel, vom rezuma : manânc mai mult decât consum, iar excesul se depune ! Din normoponderal nu se va ajunge niciodata peste noapte obez, ci vor trebui sa treaca luni sau ani de zile, pâna la o supragreutate. S-ar putea ca în momentul de fata cineva care a depasit greutatea normala sa aiba un aport alimentar scazut, dar el / ea fiind predispus(a) la nemiscare (pe masura ce greutatea-i creste), totusi greutatea sa nu-i va scadea, ci din contra. Apare în acest context un veritabil cerc vicios : cu cât voi creste în greutate, ma voi misca tot mai putin, ceea ce conduce automat la o crestere suplimentara în greutate. Dar si reciproca este perfect valabila : scazând în greutate ma voi putea misca mai usor, ceea ce va duce la un potential nou de scadere în greutate.
Alcoolul, în afara faptului ca este o substanta foarte calorigena (7 kcal pentru fiecare gram), daca este consumat înainte de mese, el va stimula mult apetitul, determinând o supraalimentare calorica, prin cresterea senzatiei de foame. Alcool înseamna atât berea, cât si vinul alb sau rosu, care reprezinta dupa parerea unor specialisti, cele mai puternice excitante ale secretiei gastrice acide, având din acest motiv un potential ulcerogen.
Exista si persoane (cei drept, rare), care fie au un nivel al hormonilor tiroidieni la limita superioara a normalului, fie sunt hipertiroidieni veritabili, care datorita accentuarii substantiale a metabolismului bazal, pot sa manânce mai mult cantitativ decât o persoana normala si totusi sa nu se îngrase, ba chiar sa scada în greutate. Aceasta situatie trebuie privita ca o exceptie si nu drept o regula !
Este important de stiut ca daca-mi doresc sau „tintesc” spre o anumita greutate va trebui sa consum un anumit numar de calorii, în functie de activitatea pe care o desfasor si-n functie de sex. Astfel :

– femei – sedentare : greutatea dorita x 26 kcal / kg
– active : greutatea dorita x 30 kcal / kg
– foarte active : greutatea dorita x 35 kcal / kg

– barbati – sedentari : greutatea dorita x 30 kcal / kg
– activi : greutatea dorita x 35 kcal / kg
– foarte activi : greutatea dorita x 40 kcal / kg

Exemple :
1. Femeie activa cu greutatea dorita 50 kg. 50 x 30 kcal / kg = 1500 kcal ;
2. Barbat sedentar cu greutatea dorita de 75 kg. 75 x 30 kcal / kg = 2250 kcal.

Privind aceste valori referitoare la numarul de calorii pe zi, coroborate cu valorile caloriilor pentru fiecare aliment date la sfârsitul acestui capitol, nu am vesti prea bune pentru doamnele si domnisoarele de statura minola în special, adica pentru cele care au între 150-160 cm înaltime. De ce ? Deoarece, o astfel de persoana de pilda cu o înaltime de 155 cm, dar având o greutate (sau din contra, tintind spre o greutate) de 50 kg, chiar activa fiind, va trebui sa se cam „lupte” cu ispitele culinare si cu eventualele kilograme în plus. Pentru o doamna de 50 kg si activa, numarul de calorii zilnic admise, pentru a-si mentine greutatea, sau pentru a ajunge la greutatea ideala corespunzatoare valorii de mai sus, aceasta va trebui sa aduca prin aportul alimentar zilnic cel mult 30 x 50 = 1500 kcal.
Un regim alimentar format dintr-o singura lingura de ulei (140 kcal), ˝ de pepene rosu de 6 kg (750 kcal), 200 g de cartofi fierti (160 kcal), 200 g pâine (500 kcal) si 100 g carne de crap (104 kcal), furnizeaza corpului 1654 kcal. Deci mare atentie la cât si ce anume consuma o astfel de persoana, deoarece va putea avea mari probleme cu kilogramele (în plus) !
Nu sunt însa nici adeptul curelor de slabire extrem de restrictive (cele care furnizeaza sub 800 kcal / zi), din cauza riscurilor pe care le comporta si a compliantei reduse în rândul pacientilor.

Efectele supragreutatii sunt urmatoarele :

– cresterea frecventei de aparitie a calculilor (pietrelor) biliari ;
– depuneri patologice de grasime sub piele, preferential în anumite zone, cu formarea de lipoame ;
– limitarea efortului fizic, scaderea fortei musculare si a capacitatii de efort ;
– este blocata absorbtia de catre muschi a acizilor grasi liberi ;
– obezul transpira mai abundent la un efort fizic redus comparativ cu un normoponderal. Tot el va obosi si mai repede, va face pauze mai dese (“ca sa-si traga sufletul”), iar activitatea sa fizica va avea un randament inferior ;
– distrugerea printr-o presiune mare a cartilajului articular. Acest lucru se regaseste si la articulatiile de forta (genunchi, sold, glezna) si la corpii vertebrali ai coloanei vertebrale. Daca în primul caz consecintele pe termen lung vor fi reprezentate de schiopatari si mobilizari din ce în ce mai dificile pentru efectuarea unor anumite miscari, în cel de-al II-lea caz, vom asista la compresiuni nervoase hiperalgice (foarte dureroase) consecinta tasarilor vertebrale, datorate la rândul lor suprasarcinii suportate de corpii vertebrali, raportat la unitatea de suprafata vertebrala, a micsorarii rezistentei vertebrale si a reducerii înaltimii individului. Asa apar artrozele ;
– încarcarea aparatului cardio-vascular si aparitia cardiopatiei ischemice, a hipertensiunii arteriale, cu risc potential ridicat de infarct miocardic si accident vascular cerebral (ischemic sau hemoragic). Ateroscleroza apare în general cu 10 ani mai devreme la obezi decât la persoanele normoponderale, precocitatea ei accentuându-se cu sexul (mai frecventa la barbati, comparativ cu femeile dinainte de menopauza) si unele obiceiuri vicioase : fumat, alcool, cafea. Tot ateroscleroza, este mai proximala (adica la originea arterei afectate) la nivelul vaselor coronare de la inima, mai riscanta si mai severa la cei cu supragreutate ;
– predispozitie la diabet tip II, stiindu-se ca aproximativ 80% dintre diabeticii de tip II sunt obezi ;
– plagile se vindeca mai greu, iar acestea pot supura. Tesutul adipos este destul de slab vascularizat si din acest motiv el se va apara greu în fata unei agresiuni microbiene. Daca un microb va difuza aici, va determina relativ frecvent abcese si flegmoane, a caror rezolvare necesita interventii de mica chirurgie ;
– abdomenul fiind încarcat cu grasime (“burta”), el va împinge si diafragmul în sus, iar respiratia se va executa cu vârfurile pulmonare si mai putin cu bazele cu bazele ;
– tranzitul intestinal este încetinit datorita grasimii din cavitatea abdominala care efectiv apasa si pe intestine, fapt care predispune la constipatii (uneori rebele la tratament), fermentatii colonice si balonari ;
– risc anestezic. Daca un obez trebuie sa suporte o interventie ce necesita anestezie generala, acest procedeu va fi riscant pentru el. Riscul deriva tocmai din faptul ca anestezicele se dizolva si se acumuleaza (stocându-se în buna masura) în grasimi, va fi necesara o doza mare de substanta anestezica pentru a obtine rezultatul scontat, iar la revenire, trezirea va avea loc dupa un timp îndelungat, pâna se va goli aproape toata grasimea de substanta anestezica. Acest aspect este potentat si de faptul ca obezul nu respira cu toata suprafata pulmonara ci doar cu vârfurile (deci superficial), iar eliminarea la o buna parte dintre anestezice se face preponderent pe cale respiratorie ;
– varicele si hemoroizii sunt întâlnite mai des ;
– sunt generate substante pro-inflamatoare de tipul PCR (proteina C reactiva) si IL6 cu efecte nefaste îndeosebi pe vase si pe articulatii ;
– crizele de apnee nocturna (nerespirare în somn), la fel si sforaitul ;
– refluxul gastro-esofagian si esofagita de reflux ;
– tulburari ale ciclului menstrual (neregularitati, reduceri / cresteri ale fluxului menstrual etc.) ;
– sterilitatea si impotenta la ambele sexe ;
– la baietii obezi, aparitia caracterelor sexuale secundare întârzie, în vreme ce la fetite, apare pubertatea precoce, cu un risc consecutiv de a se închide precoce cartilajele de crestere. Apare astfel statusul de „micuta si grasa” ;
– creste în proportie semnificativa frecventa cazurilor de guta ;
– coagulabilitatea sângelui si de-asemenea riscul de formare al cheagurilor venoase sporesc, procese accentuate si de nemiscare ;
– aproape întotdeauna la un obez suntem în fata si a unui profil lipidic alterat ;
– se reduce speranta de viata în medie cu un trimestru pentru fiecare kilogram în plus de supragreutate ;
– tesutul adipos în exces … nu sta degeaba ! El produce hormoni asemanatori ca structura hormonului estrogen natural si din acest motiv este capabil sa creasca predispozitia cancerelor de sân, col uterin si prostata la persoanele supraponderale si obeze ;
– tulburari ale procesului de termoreglare, în special în anotimpul cald. Exista probleme serioase în ceea ce priveste pierderile de caldura datorita faptului ca grasimea functioneaza ca un izolator, împiedicând corpul sa piarda caldura în exces ;
– dupa ce s-a crescut în greutate cu un anumit numar de kilograme, creierul memoreaza noua greutate actuala si declanseaza senzatia de foame prompt, de fiecare data când exista „riscul” ca pacientul sa…slabeasca. Acest lucru face ca sa fie destul de dificile tentativele de restabilire a greutatii normale. Exista si teorii de natura fiziopatologica, care sustin ca persoanele supraponderale si obeze ar avea stomacul dilatat si ca acesta ar fi capabil sa primeasca o mai mare cantitate de alimente, pentru a se umple si pentru a declansa senzatia de satietate. Dar si reciproca este valabila : „teoria stomacului strâmt” pentru persoanele subponderale, cât si pentru cele care urmeaza o cura de slabire ;
– se formeaza uneori falsa idee psihica (în legatura cu imaginea de sine) de “gras si frumos”.

În urma unor studii riguroase pe loturi mari populationale, s-a ajuns la concluzia ca ar exista si obezi normoponderali. Paradoxal, nu ? În acest sens, s-a dovedit ca un important marker al obezitatii si a riscurilor legate de ea este si asa numita obezitate abdominala. Chiar la o persoana care se încadreaza în limitele 18,5-24,9 pentru IMC, daca are un perimetru abdominal mai mare sau egal cu 80 cm la femei si mai mare sau egal cu 94 cm la barbati, pacientul în cauza se încadreaza în grupa celor cu obezitate abdominala. Masurarea perimetrului amintit anterior se executa la ˝ distantei dintre ultima coasta (sus) si nivelul cel mai înalt al oaselor bazinului (jos), cam cu 1-2 degete de-asupra ombilicului.

Obezitatea abdominala :
– amplifica riscul cardio-vascular independent de IMC (si la valori de sub 25) ;
– creste foarte mult riscul hipertensiunii arteriale si al diabetului de tip II ;
– este markerul clinic al insulino-rezistentei si al stimularii temporare a secretiei de insulina de catre pancreas. Receptorii insulinici fiind efectiv “înfundati” în periferie, pancreasul va fi suprasolicitat pentru a produce mai multa insulina (cu efect aterogen marcat). Dar aceasta suprasolicitare va duce în timp la epuizarea capacitatii secretorii a pancreasului, care este sinonima cu diabetul zaharat de tip II ;
– este însotita deseori si de cresterea cantitatii de Cortizol din glandele cortico-suprarenale, care va forta si mai mult capacitatea secretorie a pancreasului ;
– este asociata cu o diminuare a secretiei de testosteron la barbati, cu toate implicatiile sale : afectarea potentei sexuale, a pilozitatii si a fertilitatii ;
– lipsa ovulatiei la femei, scaderea fertilitatii si neregularitati ale ciclului menstrual ;
– alterarea profilului lipidic, a testului de toleranta la glucoza, sau hiperglicemie.

Este interesant de remarcat ca peste o treime dintre femei si peste un sfert dintre barbati au în România obezitate abdominala, factor ce se întâlneste mai frecvent la populatia din mediul rural decât la cea urbana.
Diminuarea consumului de carne din alimentatie, reducerea sau abstinenta de la bauturi alcoolice si normalizarea greutatii la un supraponderal sau obez, este însotita întotdeauna cu reducerea riscului de a dezvolta guta.

Curele de slabire.
Începând cu revolutia din 1989 si odata cu înmultirea canalelor TV, am avut si noi românii ocazia sa vedem ce se mai întâmpla si cum mai este si “pe-afara” în legatura cu silueta, greutatea ideala, top-modeluri, star-uri si miss-uri. Desi micul ecran ne prezinta adesea top-“scânduri”, sau top-“scobitori”, decât top-modele (pe care lesne le-am putea considera umerase ambulante), exista totusi o greutate ideala pe care fiecare dintre noi ar trebui s-o avem. Orice abatere în sensul unui exces sau deficit, va avea în timp un serios rasunet asupra starii de sanatate a propriului nostru organism.
Se constata de-asemenea o marire a consumului produselor fast-food, hot-dog, ciocolate, prajituri si sucuri din coloranti si zahar, iar unii nu-si pot stapâni apetitul, si într-un timp foarte scurt, devin supraponderali sau obezi.
Pe piata au si aparut aparate împotriva “celulitei” (termen des uzitat dar incorect, care ar desemna un depozit de grasime ; în realitate, celulita = abces purulent, furuncul sau flegmon). De-asemenea, a aparut si o “ploaie” de pastile si de creme ce se dau mai mult sau mai putin pe sub mâna, prin retele piramidale de distribuitori dubiosi, fara nici un aviz din partea Ministerului Sanatatii sau al Comisiei “Medicamentul”. Nu o data s-a dovedit ca aceste medicamente “minune” (!?!), ar contine mai toate niste diuretice puternice, ce provoaca o scadere în greutate de azi pe mâine prin uscarea organismului, însotita si de o pierdere semnificativa de minerale extrem de utile. Însa prin acest proces de uscare generalizata se usuca si creierul (care contine peste 90% apa, lichid esential pentru buna functionare a sa) si muschii (cu astenie, oboseala, indispozitie) si articulatiile / discurile intervertebrale (cu risc potential artrozic), si pielea (ce se va rida si-si va pierde din suplete si culoare), se va reduce cantitatea de apa din vasele de sânge (cu cresterea coagulabilitatii sângelui si formare de cheaguri vasculare), si nu în ultimul rând, rinichii vor fi fortati sa lucreze anormal.
Dar apa este o componenta esentiala pentru buna functionare a organismului, si nu ea trebuie pierduta prin eliminare, ci depozitele de grasime (lipidice sau adipoase) în exces !!!
Nu cred ca cineva ar fi vazut prin filme ca marile star-uri sa apeleze la pastilele “de uscat”, ci întotdeauna ele apeleaza la sala de gimnastica, unde transpira cu orele la bicicleta ergometrica, la covorul rulant sau la “fiare”. Pâna si Ministerul Sanatatii al SUA a declarat anul 2001, drept anul exercitiului fizic (si nu al pastilelor “de uscat”). În plus, anumite comprimate contin si derivati amfetaminici, care sunt niste droguri puternic euforizante, determinând scaderea duratei somnului (uneori chiar la valori de 3-4 ore pe noapte, printr-un mecanism asemanator cafeinei), dau dependenta si blocheaza centru foamei din creier…ca sa nu mai vorbim de costurile acestor medicamente, care nu spoliaza doar de apa, ci si de bani persoanele fraierite prin aceste metode.

Ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
AbiaPutinIndeajunsMi-a folositMi-a folosit foarte mult ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...