DEPOZITAREA SI CONSERVAREA FRUCTELOR SI LEGUMELOR

Ouăle conţin proteine de foarte bună calitate, care pot ajuta organismul să-şi construiască o imunitate bună. Vitaminele A, E şi D care se găsesc în ele au efect protector împotriva cancerului şi îmbătrânirii. Persoanele cu probleme biliare, hepatice sau renale nu trebuie să consume mai mult de unul-două ouă pe săptămână. Dacă sunteţi sănătoşi, puteţi mânca între două şi patru ouă într-o săptămână.

 

Pâinea integrală

 

Stresul, alimentaţia incorectă şi odihna insuficientă golesc rezervele de nutrienţi ale or­ganismului şi îi pun în pericol vitalitatea. Unul dintre factorii responsabili de slăbirea sistemului imunitar este alcoolul, „în exces, vă poate face să dormiţi mai prost. Nu depăşiţi limitele de siguranţă şi lăsaţi să treacă o zi sau două pe săptămână fără alcool”, recomandă autorii cărţii „Mâncarea şi sănătatea”, apărută recent la Editura Reader‘s Digest.

 

Micul dejun rămâne cea mai importantă masă a zilei. Dacă o săriţi, veţi obliga organismul să funcţioneze o dimineaţă întreagă fără niciun com­bustibil. Consumaţi în special pâine integrală prăjită, cereale integrale, fulgi de ovăz cu lapte sau fructe proaspete şi iaurt, completează specialiştii. Aceştia afirmă că cea mai hrănitoare formă în care grâul, dar şi alte cereale sunt consumate este cea integrală, pentru că au aproape toate vitaminele B, fibre în cantitate mai mare, minerale rare, magne­ziu şi fibre comparativ cu cele rafinate. Prin proce­sarea cerealelor o bună parte dintre aceste calităţi sunt distruse. Deşi pot fi fortifiate cu vitamine, produsele rafinate au mai puţine fibre decât cele integrale. Aceste fibre pot avea un rol extrem de util pentru organism prevenind constipaţia şi reducând riscul unor boli ale intestinelor, precum cancerul de colon şi hemoroizii.

BENEFIC Vitaminele sunt mult mai bine păstrate în pâinea integrală

 Uleiul de măsline

 

În condiţiile în care „extragem” mai mult de 40% din caloriile zilnice din grăsi­mi animale, con­centraţia de co­lesterol din sân­ge este foarte mare. De aceea, este necesară înlocuirea, pe cât posibil, a acestor grăsimi cu cele vegetale, de preferinţă din uleiul de măsline pre­sat la rece. Acest delicios ulei are o concentraţie de 75% de acizi graşi nesaturaţi, substanţe cu efecte bene­fice asupra organismului. Folosit cu măsură în salate, în diverse preparate prăjite sau coapte, el are un rol important în combaterea obezităţii şi în protecţia cardivasculară.

 

 

CARNEA

 

—PEŞTE—

Peşte gras:  macroul, somnul.

Peştele gras prelungeşte viaţa.

Unele uleiuri de peşte pot oferi protecţie împotriva tulburărilor circulatorii şi ale pielii. Pro­curate ca suplimente alimentare, sub formă de capsule sau lichide, uleiurile de peşte se împart în uleiuri din ficat de peşte şi uleiuri din carne de peşte, se arată în volumul „Mâncarea şi sănătatea”, publicat la editura „Reader’s digest”. Uleiul din ficat de cod este bogat în vitaminele A şi D, două linguriţe din acesta furnizând aproximativ 800 mcg de vitamina A, 5 mcg de vitamina D şi două grame de acizi graşi omega 3. Datorită acestor vitamine, uleiul din ficat de cod este folosit în prevenirea xeroftalmiei, boală progresivă a ochilor, apărută din cauza lipsei de vitamina A, şi rahitismului, boală de oase provocată de lipsa vitaminei D. Uleiurile din carne de peşte conţin mai puţine vitamine A şi D, dar sunt bogate în acizi graşi omega 3. „Pentru că întăresc sistemul imunitar, alimentele bogate în omega 3 pot creşte longevitatea individului. Totodată, ele sunt bune şi pentru menţinerea unui ten sănătos”, afirmă nutriţionistul Tiberiu Mogos. Rezultatele unor teste efectuate în Anglia, Scandinavia şi SUA au indicat că suplimentele care oferă două-trei grame de acizi graşi omega 3 pot ameliora simptomele de psoriazis şi de artrită reumatoidă.

 LEGUMELE

 

Ardei

Originari din America tropicală, ardeii sunt dulci sau iuţi, galbeni, roşii sau verzi şi de mărimi diferite. Ardeii au un conţinut ridicat în vitamina C şi sunt folosiţi la prepararea murăturilor mixte.

Ardeii iuţi aduc buna dispoziţie, sunt mai bogaţi în vitamina C decât citricele, pot scădea colesterolul din sânge şi valorile crescute ale hiper­tensiunii, susţin autorii volumului „Mâncarea şi sănătatea”, apărut la editura „Reader’s Digest”.

Un psiholog din SUA, citat în acest volum, a explicat că, prin reacţie la gustul lor picant, creierul poate produce endorfine, compuşi chimici sedativi care, în cantităţi mari, dau o senzaţie de plăcere. Este şi motivul pentru care, cu un secol în urmă, ardeii iuţi zdrobiţi erau folosiţi în calmarea durerilor de dinţi.

Iuţeala ardeilor provine de la capsaicină, o substanţă puternică ce se concentrează mai ales în nervu­rile albe, în seminţe, dar şi în pulpa ardeiului, căreia îi dă o aromă distinctivă picantă. Consumată în preparate condimentate, capsaicină produce o senzaţie de arsură a gurii, făcând ochii să lăcrimeze şi nasul să curgă. Uneori, acest lucru poate contribui la deblocarea căilor respiratorii înfundate, subţiind mucoasa sinusurilor.

Consumul excesiv de ardei iuţi poate totuşi să irite aparatul di­gestiv şi să provoace mâncărimi stăruitoare în zona anală.„Mai mult, pot să reactiveze o boală ulceroasă şi să inducă diareea, deoarece există riscul să irite mucoasa gastrică”, atenţionează dr. Tiberiu Mogoş, nutriţionist la Institutul de Nutriţie şi Boli Metabolice „Nicolae Paulescu”, din Bucureşti.

  Castraveţi

Castravetele este o legumă cunoscută de multă vreme, cu originea în India. Există două soiuri de castraveţi: cei lungi, netezi, potriviţi pentru salată şi cei scurţi, cu coaja neregulată, care se conservă pentru iarnă.

 
 

Ceapa

 

Ceapa crudă ajută la reducerea colesterolului din sânge prin creş­terea nivelului HDL (colesterol bun), nişte molecule speciale care ajută la eliminarea colesterolului rău din ţe­suturile organismului şi din peretele arterial. Aceasta este concluzia la care au ajuns specialişti americani în nutriţie citaţi în cartea „Mâncarea şi sănătatea”, apărută în limba română la Editura Reader‘s Digest. Se crede că ceapa, crudă sau gătită, protejează împotriva efectelor nocive produse în sânge de mâncărurile grase. Pe lângă toate acestea conţine şi o substanţă ce ajută la prevenirea coagulării excesive a sângelui.

Oamenii de ştiinţă sunt de pă­rere că datorită compuşilor cu sulf pe care îi conţine ceapa, aceasta ar putea împiedica dezvoltarea celu­lelor maligne, adică a cancerului.

Compuşii cu sulf din ceapă care îi dau acesteia aroma şi mirosul puternic ajută la vindecarea infecţiilor.

In medicina tradiţio­nală   se   consideră   că ceapa aplicată direct pe piele duce la dispariţia ne­gilor şi previne acneea, dar aceste proprietăţi curatorii nu au fost încă demonstrate ştiinţific. Ceapa poate provoca migrene şi flatulenţă, mai afirmă specialiştii.

 

Ceapa crudă protejează de boli de inimă.

Consumul de ceapă poate ajuta la reducerea colesterolului si a riscului de boli coronariene, în plus, poate preveni creşterea coagulării sângelui. Totuşi, la unele persoane, ceapa poate provoca mi­grene, iar glucidele pe care le conţine pot da flatulenţe.

„Ceapa stimulează secreţia gastrică şi, de aceea, ea ar trebui consumată cu prudenţă de cei care au ulcer, gastrite sau hiperaciditate”, spune şi Eduard Adamescu, nutriţionist şi diabetolog la Spitalul „Nicolae Malaxa” din Bucureşti.

Cel mai bine este să se consume ceapă în stare crudă. Evitaţi prăjelile cu ceapă, deoarece în procesul de prăjire se formează compuşi chimici care ar putea avea efect cancerigen, în plus, prăjelile cu ceapă conţin multe calorii. Ceapa crudă ar putea proteja împotriva efectelor nocive produse în sânge de mâncărurile grase, completează nutriţionistii americani. Consumată crudă, ceapa ar ajuta la reducerea colesterolului din sânge prin creşterea nivelului HDL, molecule responsabile de eliminarea colesterolului din ţesuturi şi din peretele arterial.

 

Dovleac

Dovlecii există în diverse forme, culori şi mărimi. Dovlecii de vară au coaja subţire şi un miez apos. Cei de iarnă are o coaja mai groasă şi un miez făinos (miezul conţine 35% ulei). Do­vlecii sunt săraci în calorii, de aceea sunt foarte apreciaţi la preparate săra­te, dar şi dulci. Sezon: septembrie.

 

Morcovul

 

Consumul de morcovi vă poate proteja mpotriva arsurilor solare. La fel şi alte legume ,sau fructe de culoare portocalie. Datorită conţinutului crescut de betacaroten care se dizolvă în lipidele celulare, razele solare sunt filtrate mai bine, iar radicalii liberi sunt neutralizaţi, se arată în volumul „Mâncarea şi Sănătatea”, apărut la Editura Reader‘s Digest. Procentul mare de caroten face ca morcovul să fie foarte indicat în procesul de creştere, în sporirea acuităţii vizuale, dar şi în combaterea unor afecţiuni ale pielii. Betacarotenul, pigmentul care dă morcovului culoarea portocalie, se transformă în vitamina A, protejând ochii, pielea şi încetinind procesul de îmbătrânire, în afară de vitamina A, morcovul mai conţine şi săruri minerale, elemente cum sunt fierul, magneziu! şi potasiul, precum şi vitaminele B şi C

 
 

Sfecla roşie

Sfecla roşie este foarte bogată în magneziu şi zahăr natural. De aceea ea acţionează favorabil asupra formării scheletului şi al sângelui. Conţine însă şi fosfor şi vitamina B, ceea ce reglează substanţele fibroase ale nervilor, temperându-le excitaţia. Datorită proprietăţilor sale sfecla roşie este recomandată în afecţiuni precum anemia, diabetul, stări precanceroase şi pretuberculoase.

Share sa stie si altii !

Ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
AbiaPutinIndeajunsMi-a folositMi-a folosit foarte mult ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...