DEPOZITAREA SI CONSERVAREA FRUCTELOR SI LEGUMELOR

Share sa stie si altii !

DEPOZITAREA SI CONSERVAREA FRUCTELOR SI LEGUMELOR

 

Gemuri si dulceturi:

 

• Pentru pregătirea fructelor, aveţi nevoie de castroane, sită, cuţit ascuţit şi un tocător.

 

• Este bine ca atunci când preparaţi dulceţuri, gemu­ri sau jeleuri folosind gelifiant, să fierbeţi o cantitate maximă dublă faţă de cea înscrisă pe pa­chetul de gelifiant. O cantitate mai mare de fructe presupune: un timp de fierbere mai îndelun­gat, masa de fructe nu va fi bine păstrunsă, pierdere de vitamine, iar în final nu se va obţine un re­zultat optim, în ceea ce priveşte culoarea şi consistenţa.

 

gemul este o adevarata delicatesa
gemul este o adevarata delicatesa

• Cântăriţi cu grijă cantităţile, astfel-încât să fie exact cele in­dicate de reţete.

 

• Pentru fierbere, aveţi nevoie de o oală mare, preferabil din inox sau email. Trebuie umplută maximum trei sferturi din capa­citate, pentru a evita suprafier-berea. Mai aveţi nevoie de o lin­gură, o spumieră şi un polonic mare.

 

• în timpul fierberii, trebuie amestecat continuu, pentru ca masa de fructe să nu se ardă şi să aibă consistenţa flui­dă.

 

• Majoritatea gospodinelor nu îndepăr­tează spuma de pe gemuri şi dulceţuri. Există însă o excepţie: cele preparate din căpşuni, deoarece din cauza aeru­lui, pot fi mai uşor prejudiciate aspectul şi termenul de valabilitate.

 

• Atenţie sporită la curăţenie, atât în pregătirea fructelor, cât şi a ustensile­lor. Orice impuritate poate duce la o deteriorare a bunului preparat.

 

• Gemurile şi dulceţurile se pun ime­diat după fierbere, cu ajutorul unui polonic, în borcane curate şi uscate, re­comandabil cât mai pline. Aşa intră cât mai puţin aer în borcane, iar gemurile, dulceţurile şi jeleurile vor fi optim pro­tejate. Se răsucesc apoi pe capac şi se lasă 5 minute, pentru ca fructele să se distribuie uniform.

 

• înainte de umplere, aveţi grijă ca bor­canele să nu aibă alte mirosuri. Este in­dicat să le spălaţi bine, cu apă fierbinte şi să la uscaţi cu un prosop. Pentru a le steriliza, le puteţi pune în apă fiartă, cu ajutorul unui cleşte.

 

• Se recomandă ca borcanele să fie mici (350 ml).

 

• După ce le-aţi umplut, nu mişcaţi borcanele timp de 5 zile. Depozitaţi-le la loc răcoros, uscat şi întunecos. Frigiderele nu sunt potrivite, din cauza umidităţii ridicate a aerului.

 

• Dacă apare mucegai la suprafaţa bunului preparat, acesta nu mai este bun de consumat.

Depozitarea borcanelor: Dacă puneţi dulceaţa în borcane cu capac filetat, pentru a preveni formarea „florii” de mucegai, aşezaţi borcanele pe rafturrile din cămară, cu gura în jos.

 

Legumele:

 

Pentru conservare se aleg numai legume proaspete, sănătoase şi neatinse de brumă, înainte de prelucrare ele se păstrează la loc întunecos, curat şi bine aerisit, aşezate în strat subţire. Spălarea legumelor se face cu multă atenţie, mai ales în cazul rădăcinoaselor. Legumele bine spălate şi limpezite se aşează în site ca să se scurgă bine. Nu se ţin mult în apă deoarece îşi pierd din valoarea lor nutritivă. Pentru opărirea sau aburirea legumelor se are în vedere păstrarea culorii lor. Opărirea se face în apă clocotită, sărată după gust, în care se introduc legumele, puse într-un tifon sau într-o sită şi se ţin 2-10 min. după felul legumelor. După opărire, legumele se pun într-un vas cu apă rece pentru ca să se răcească imediat, altfel se înmoaie şi se sfărâmă. Apoi se pun din nou într-o strecurătoare să se scurgă bine.

 

Apa în care au fost fierte legumele nu se aruncă ci se foloseşte la umplerea borcanelor pentru că este bogată în substanţe nutritive. Pentru conservarea vitaminei C, legumele se fierb în vase acoperite cu capac. Să fie folosite numai vase şi instrumente inoxidabile, deoarece anumite metale distrug vitaminele. Când se curăţă o legumă, coaja să fie cât rnai subţire, pentru că imediat sub coajă se află zona cea mai bogată în vitamine. După ce au fost, opărite, scurse bine de apă şi răcite, legumele se introduc în borcane. Ele se aşează cu ajutorul unei linguri de lemn, curată dar care în prealabil a fost opărită. Mare grijă pentru a înlătura aerul care rămâne printre legume. Aceasta se face aplecând puţin borcanul iar lichidul să se toarne încet pentru ca lichidul să împingă aerul afară. Legumele din borcan nu trebuie îndesate pentru a putea fi bine cuprinse de lichid. După ce legumele au fost aşezate în borcan se şterge partea de sus a borcanului cu un tifon îmbibat în alcool, atât marginile exterioare cât şi porţiunea din interior rămasă goală. Apoi se pune capacul sau celofanul şi se dă la fierbere pentru sterilizare.

 

Păstrarea legumelor cu sare

 

Nu trebuie să aşteptăm venirea toamnei ca să ne pregătim conservarea unor produse de sezon. Frunzele unor plante aromate sunt bogate în eteri volatili, săruri minerale, vitamine etc. Pătrunjelul, mărarul, ţelina şi tarhonul se folosesc ca adaos la supe, ciorbe, borşuri şi diverse mâncăruri. De asemenea, se pot conserva cu sare şi unele legume care se cultivă numai pentru frunze: spanacul, loboda, ştevia, măcrişul etc. Proporţia de sare pentru toate aceste conserve este de 250 g sare de bucătărie la l kg de funze, caz în care frunzele se conservă tăiate mărunt. Când ele se conservă întregi, proporţia este de 300-350 g sare grunjoasă la l kg de frunze.

 
 CARTOFII se aleg cei sănătoşi şi nevătămaţi, se ţin la aer 2-3 zile, întorcându-i din când în când ca să se usuce bine pe toate părţile. Apoi se pun la păstrat în pivniţă sau cămară, aşezaţi în lăzi fixate pe cărămizi sau bucăţi de lemn groase de 10-15 cm. Cam aceeaşi distanţă se lasă şi între lăzi şi perete, pentru a permite o bună aerisire.

Cartofii trebuie feriţi de lumină pentru a nu grăbi încolţirea.

 
 

CONOPIDA, se păstrează mult timp dacă se scoate din pământ cu rădăcină, după care se înfăşoară în frunzele ei. Se împacheteazpă într-o hârtie mai groasă şi se atârnă legată cu sfoară, în pivniţă sau în cămară.

 

CEAPA se păstrează bine în funii atârnate în pod sau în cămarâ. înainte însă de a fi pusă la păstrat pentru iarnă, ea trebuie ţinută afară, la aer şi la soare pentru a se usca bine. Dacă nu este împletită, ceapa se păstează întinsă pe saci sau cartoane, într-un singur strat. Dacă ceapa îngheaţă se lasă pe loc şi când se dezgheaţă, se poate consuma.

 

 FRUNZELE DE VIŢĂ-DE-VIE Se recoltează frunze în zi însorită şi imediat se pun în borcane de 820 g una peste alta, unde încap cam 80 de bucăţi, şi se închid ermetic (deci fără apă, fără sare), în câteva zile se îngălbenesc şi se pot păstra mai mulţi ani. Nu se lasă mai multe ore neambalate, deoarece transpiră şi mucegăiesc.

 
 

FRUNZE DE PĂTRUNJEL, MĂRAR, ŢELINĂ PENTRU IARNĂ  Frunzele curăţate de impurităţi se aranjează în smocuri (bucheţele) care se cufundă de mai multe ori în apă şi se limpezesc bine cu multă apă curată. Se pun în rânduri pe o planşetă înclinată, ca să se scurgă bine. După 2-3 ore se taie foarte măruţ cu un cuţit inoxidabil, se amestecă bine cu sare şi după 30 de minute se îndeasă în borcane mici, apăsându-le cu o lingură de lemn, pentru eliminarea aerului din borcan (care favorizează alterarea frunzelor sau schimbarea culorii). Deasupra se pune o bucată de tifon şi o presă din scândurele, care trebuie să fie acoperită cu 2-3 cm de zeamă. Borcanele se leagă cu celofan şi se ţin la rece, într-un loc întunecos; pentru mai multă siguranţă pot fi sterilizate 5-10 minute.

 
 

MORCOVII, se pot păstra în lădiţe cu nisip curat şi jilav, puşi vertical, în poziţia pe care o au în pământ, unul lângă altul, cu mici distanţe între ei, lăsând afară doar partea dinspre frunze.

 

 PRAZUL, se păstrează proaspăt timp îndelungat, dacă se pune în pivniţe. Se taie o treime de frunze, i se scurtează rădăcinile, după care firele i se aşează vertical, cu distanţe mici între ele. De preferat este să fie aşezate lângă zid. Partea albă a prazului este acoperită de nisip.

 

 ROŞIILE, se pot păstra mult timp, alegându-se cele care sunt verzi sau uşor îngălbenite, tari, fără nici o pată şi foarte proaspete. Fiecare rosie se înfăşoară într-o bucată de hârtie, şi se aseaza frumos in ladite dupa care se dau la   cămară. Din când în cînd se controleaza iar cele coapte se consumă.

 

 USTUROIUL este de preferat să se păstreze şi el în funii, dar acestea nu se agaţă în pod pentru că usturoiul se usucă prea tare. De aceea locul cel mai potrivit este cămara sau pivniţa.

 VARZA, Se, aleg exemplarele cu câteva frunze verzi, care sa imbrace bine capatana , iar cotorul se lasă lung de 3-4 cm. Verzele se aseaza pe rafturi in rânduri, cu mici distanţe între ele, sau se atârna de tavan dar în acest caz cotorul se păstrează întreg. Cine are gradina langa casă îsi poate păstra verzele îngropate, în acest caz se face un şanţ adânc de 30-40 cm, după diametrul căpăţânii, se aşează.verzele cu mici distanţe între ele, după care se acoperă cu pământ. In astfel de condiţii varza se păstrează foarte bine până în luna martie, când căpăţâna devine albă şi îndesată.

La fel se procedează în cazul tuturor rădăcinoaselor

 

Fructele:

  

STRUGURII

Dacă doriţi să păstraţi strugurii mai multă vreme, procedaţi astfel: ungeti cu ceară topită (de la lumânare) codiţa strugurelui proaspat cules, (pe partea unde s-a tăiat ciorchinele), în felul acesta, strugurii vor rezista proaspeţi multă vreme.

 

CIREŞELE ŞI VIŞINILE 

Ingrediente: 4 kg fructe (fără sâmburi), 2 kg zahăr, 8 aspirine.

Preparare: fructele se ames­tecă cu zahărul si cele 8 aspirine, se lasă la frigider pana se topeşte zahărul (amestecând din când în când). Fructele se pun în borcane iar siropul se repartizează în fiecare borcan astfel ca fructele să fie acoperite. Pentru mai multă sigu­ranţă poţi adăuga câte 1/2 tabletă de aspirină. Borcanele se leagă cu celofan. Fructele astfel conservate se pot utiliza la diverse prăjituri, iar sucul – la dulciuri care necesită sirop, în situaţia în care veţi utiliza fructele la colţunaşi, siropul poate fi amestecat cu smântână, conferindu-i astfel o savoare deo­sebită!

 

BAUTURI

 

Cafeaua

 

O ceaşcă de cafea stimulează gândi­rea, măreşte capacitatea de memora­re, alungă oboseala. Pentru că am inclus-o în viaţa noastră e firesc să aflăm mai multe despre ea.

 

De-a lungul istoriei

Cafeaua a devenit o componentă a vieţii cotidiene, dar să pătrundem puţin în istoria acestui arbust care a reuşit să cucerească lumea modernă. Majoritatea istoricilor plasează origi­nea cafelei în Abisinia, Africa. Ajunsă la Constantinopol în secolul al XVI-lea, ca­feaua s-a răspândit treptat în întreaga lume. Surse istorice vorbesc despre im­portul de ceşcuţe de cafea în Moldova anilor 1760 şi despre intrarea prin vama Galaţiului a cafelei propriu-zise.

 

O lecţie de chimie

Compoziţia chimică a boabelor de ca­fea este foarte bogată. Ea conţine, printre altele, substanţe azotate (5%), grase (8-15%) şi glucidice (zaharo-ză, glucoza, fructoză), acid nicotinic (10-17%), acid glutamic, cafeina (0,9-2%), aminoacizi, acid citric, oxalic, fenolic, compuşi sulfurici, săruri minerale de potasiu, calciu, natriu, fier, cupru, mangan, zinc, stronţiu, vanadiu, cobalt, nichel, bariu, bor etc. Ca să fim sinceri, de câte ori ne-am gândit la toa­te astea în timp ce ne delectăm cu o banală ceaşcă de cafea?!

 

Cum acţionează

Cafeaua are un efect stimulator asupra sistemului nervos central, în special asupra scoarţei cerebrale, a bulbului şi măduvei spinării. Influenţează funcţiile psihice şi senzoriale, stimulează gândi­rea, alungă somnul şi oboseala. La ni­velul bulbului rahidian stimulează cen­trii nervoşi respiratorii, vasomotorii, rit­mul şi profunzimea respiraţiei. Cafeaua intervine asupra inimii, mă­rind ritmul şi debitul sangvin cardiac.

 

În doze mari însă poate provoca tahi­cardie, cu tulburări ale ritmului până la aritmii cardiace. De asemenea, are, efect asupra circulaţiei periferice, producând o vasodilataţie tranzitorie. La nivelul circulaţiei cerebrale produce o vasoconstricţie şi are o uşoară influenţă asupra presiunii arteriale. De reţinut că la persoanele obeze, provoacă hiperglicemie. Cafeaua creşte secreţia ga­strică, stimulează colonul şi accelerea­ză tranzitul intestinal. E motivul pen­tru care multă lume o bea dimineaţa. Cafeaua acţionează şi asupra glandei suprarenale, stimulează secreţia de adrenalină şi diureza.

Ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
AbiaPutinIndeajunsMi-a folositMi-a folosit foarte mult ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...