Alimentatia si Dieta copiilor mici

Share sa stie si altii !

Alimentaţia copiilor mici

După primul an de viaţă se trece de la hrana lichidă şi apoi moale (pastă, terci) a sugarului, la o hrană cu o consistenţă substanţial mai solidă.

Prelungirea în timp a alimentaţiei copilului mic cu preparate moi, semifluide, conduce la lenevirea acestuia în ceea ce priveşte mestecarea şi înghiţirea, reflexele respective nu se stabilizează şi, treptat, scade şi pofta de mâncare. Este bine ca după trecerea primului an de viaţă să se renunţe complet la alimentaţia din biberon. Laptele, supele sau alte băuturi vor începe să-i fie date copilului direct din ceaşcă, fie să le bea, fie să le mănânce, învăţând să se servească de linguriţă.

Odată cu apariţia dentiţiei, în special a măselelor, în cel de al doilea an de viaţă, copilul se obişnuieşte să mestece hrana, iar stomacul şi intestinele încep să-şi adapteze funcţiile în vederea prelucrării unor alimente mai greu de digerat. Deci, după primul an de viaţă, mama îşi va învăţa copilul să mănânce şi să bea singur, fară să-i mai dea „în gură“! în momentul în care micuţul s-a deprins să folosească lingura (sau linguriţa) şi să bea dintr-o ceaşcă sau pahar, el va putea lua loc la aceeaşi masă cu restul familiei. Copilul mic va primi, pe zi, trei mese principale şi, la nevoie, alte două mese intermediare.

în cel de-al doilea an de viaţă, regimul alimentar va începe să-i fie alcătuit într-un mod cât mai variat. Mâncărurile trebuie adaptate la diferitele senzaţii gustative pe care copilul începe să le perceapă: sărat, acru, amar, dulce etc. Multe alimente, ce sunt pregătite în mod obişnuit pentru restul familiei, pot fi oferite şi micuţului. Ca urmare, din planul zilnic de alimentaţie vor fi reduse treptat, apoi, cu timpul, eliminate, acele mâncăruri-semipreparate speciale pentru copii, existente în comerţ.

Cartofii, legumele şi carnea nu i se vor mai da pasate, ca pentru sugari.

In acelaşi timp, tot din al doilea şi al treilea an de viaţă nu se va mai renunţa la varză, legume păstăi, salate şi pâine integrală cu coaja tare, numai bune de mestecat.

Multe mâncăruri gătite pentru întreaga familie sunt, în ceea ce priveşte cantitatea de sare sau de condimente puse în ele, preparate pe gustul adulţilor. Copiii le simt mai totdeauna ca fiind prea sărate. Conţinutul ridicat în sare de bucătărie al preparatelor culinare poate avea efecte negative asupra celui mic. Mult mai indicată este condimentarea cu plante. Dau un gust plăcut şi nu prezintă pericole. Mâncărurile rămase din ziua precedentă nu se vor da niciodată copiilor. Ei vor aprecia întotdeauna o hrană variată, gustoasă, cu aspect atrăgător. Numai aşa vor avea poftă de mâncare şi le va fi asigurat necesarul zilnic de substante nutritive, minerale si vitamine.

Pentru copilul mic, în afară de lapte şi produse lactate, se vor mai da: carne, salam, peşte, ouă. O alimentaţie alcătuită exclusiv numai din terciuri cu lapte îngraşă copilul, face ca pielea să-i fie palidă si îl face mult vulnerabil la toate bolile infecţioase. Dintre sortimentele de lapte aflate pe piaţă, se recomandă: laptele pasteurizat, laptele dublu pasteurizat, cu un conţinut în grăsimi de 3,5 procente. Nu se recomandă folosirea celui parţial degresat, având doar între 1,5 şi 1,8 procente de grăsime.

Copiii necesită si o cantitate suficientă de lichide. De aceea, la mese li se vor da sucuri de fructe, ori ceaiuri de fructe sau de plante medicinale, uşor îndulcite.

 

Alimentatia copiilor
Alimentatia copiilor

Ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
AbiaPutinIndeajunsMi-a folositMi-a folosit foarte mult ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *