Consumul grapefruitului, usturoiului şi a berii

Consumul grapefruitului, usturoiului şi a berii

Binefacerile consumului de grapefruit, usturoi şi bere

Ai probleme cu colesterolul? Poate că ar trebui să mănânci câte un grapefruit roşu în fiecare zi. El se poate dovedi o adevărată salvare pentru bolnavii de inimă – consideră oamenii de ştiinţă.
Nu trebuie să ne mai convingă nimeni de faptul că fructele şi legumele sunt sănătoase. Se ştie de ani de zile că locuitorii din sudul Europei care practică bucătăria mediteraneeană se îmbolnăvesc rar de inimă şi trăiesc mai mult. Cu toate acestea nu există prea multe cercetări bine documentate pe tema valorilor curative ale unor fructe şi legume concrete. O echipă internaţională de cercetători, al cărei spiritus movens este prof. Shela Gorinstein de la Universitatea Ebraică, a demonstrat binefacerile consumului de grapefruit, usturoi şi bere.
S-a dovedit că grapefruiturile pot influenţa nivelul grăsimilor din sânge. O concentraţie prea mare de substanţe grase, în special colesterol şi trigliceride, afectează sănătatea şi poate duce la infarct. Cu cât există mai puţin colesterol şi trigliceride, cu atât inima este mai sănătoasă şi mai în siguranţă.
Cercetătorii conduşi de prof. Hanna Leontowicz de la Catedra de Ştiinţe Fiziologice a Facultăţii de Medicină Veterinară SGGW din Varşovia au demonstrat mai întâi că grapefruiturile roşii sunt mai sănătoase decât cele galbene, pentru că au mai mulţi antioxidanţi, între care antociani şi flavonoizi.
La cercetările clinice efectuate în Israel au fost invitaţi 57 de pacienţi – bărbaţi şi femei între 39-72 de ani. Toţi suferiseră anterior de afecţiuni cardiace şi trecuseră prin operaţii de by-pass. Cu toţii aveau probleme legate de menţinerea nivelului corespunzător de grăsimi din sânge, în ciuda consumului de statine care reduc colesterolul.

Grapefruitul

Grapefruitul

Bolnavii au fost împărţiţi în trei grupe egale. Timp de 30 de zile nu au primit nici un medicament, toţi au ţinut un regim benefic bolnavilor de inimă. Pacienţilor din prima grupă li s-a recomandat în plus consumul zilnic al unui grapefruit roşu, a doua grupă a primit grapefruituri galbene, iar a treia a fost o grupă de control.
Rezultatele, în special în cazul grapefruiturilor roşii, s-au dovedit a fi deosebit de promiţătoare. După o lună de consum regulat al acestor fructe, nivelul total al colesterolului a scăzut cu peste 15%, iar cel al colesterolului rău cu 20,3%! La fel s-a întâmplat şi cu trigliceridele – la cei care au mâncat grapefruit roşu, nivelul lor a scăzut cu peste 17%.
Vestea este extraordinară pentru bolnavii de inimă, consideră autorii cercetării şi amintesc cu această ocazie că sucul din grapefruit este una dintre puţinele băuturi cu care nu pot fi luate medicamentele (adesea se ajunge la interacţiuni nefericite). Consumul zilnic al unui grapefruit roşu se poate dovedi salvator pentru vasele şi inima noastră, consideră prof. Gorinstein.         
Amănuntele sunt publicate de prestigiosul “Journal of Agricultural and Food Chemistry”.
Leguma care a fost pusă sub lupă de echipa prof. Gorinstein a fost usturoiul, cunoscut pentru acţiunea sa antibacteriană şi pentru cea de întărire a rezistenţei. Pe cercetători i-a interesat însă în cazul lui tot conţinutul de grăsimi din sânge.
De această dată cercetările au fost realizate pe şobolani. Animalele au fost împărţite în cinci grupe. Una dintre ele avea un regim de hrană normal, compus din amidon, cazeină, ulei de soia şi un amestec de vitamine şi minerale. A doua grupă a primit în plus 1% colesterol, iar celelalte trei, în afară de colesterol, au mai primit şi liofilizat de usturoi crud (în doze de 500, 750 şi 1000 mg de usturoi crud /kg. de masă corporală). După patru săptămâni de regim s-a dovedit că în cazul şobolanilor care mâncaseră 500 mg de usturoi colesterolul nu pricinuise prea mult rău. Nivelul grăsimilor din sânge se menţinuse la un nivel bun, scăzuse cantitatea de fibrinogen şi se prelungise timpul de coagulare (de asemenea scăzuse pericolul formării de cheaguri ameninţătoare pentru sănătate). S-a dovedit că o doză mai mare de usturoi nu mai era atât de eficientă.
Rezultatele cercetărilor asupra animalelor nu pot fi transferate direct la om, însă în opinia prof. Gorinstein este foarte probabil ca usturoiul – în doză nici prea mare şi nici prea mică – să protejeze organismele nostre de colesterol. Ce înseamnă “doză nici prea mare şi nici prea mică”? Dacă se iau în considerare rezultatele cercetărilor pe şobolani, ar însemna 12 căţei de usturoi pe zi.
O observaţie importantă – usturoiul îşi păstrează proprietăţile curative atunci când nu este încălzit mai mult de 20 de minute. De aceea, autorii lucrării (din “Journal of Agricultural and Food Chemistry”) sfătuiesc ca el să fie adăugat în mâncare cu cel mult 20 de minute înainte de încheirea preparării ei.
După fructe şi legume sănătoase a venit vremea unei băuturi sănătoase. În bucătăria mediteraneeană ea este în general vinul roşu, dar oamenii de ştiinţă polonezi şi israelieni (de data aceasta, autorul principal al lucrării este dr. Zenon Jastrzębski de la Institutul de Medicină Publică de la Varşovia) au decis să analizeze acţiunea berii.

Berea nu se bucură de o faimă prea bună, e învinuită că îngraşă (nu fără motiv grăsimea suplimentară de pe burta băutorilor de bere este numită “muşchiul de bere”). Nimic mai fals – afirmă dr. Jastrzębski. Creşterea în greutate este mai degrabă un efect al ciolanului afumat, cârnaţilor sau chipsurilor consumate alături de bere, adaugă cercetătorul. ”Din analizele noastre rezultă că berea nu îngraşă, ci slăbeşte. Trebuie spus totuşi că nu am cercetat berea integrală, ci doar liofilizatul ei, adică ceea ce rămâne după evaporarea apei şi alcoolului, fiindcă alcoolul luat separat se ştie că are multe calorii”.
Un raport complet privind regimul cu bere este publicat în cea mai nouă ediţie a “Food and Chemical Toxicology”. Oamenii de ştiinţă au verificat cum reacţionează la liofilizatul berii două specii de şobolani – rozătoare obişnuite şi unele cu hipertensiune condiţionată genetic. Jumătate din animale au primit timp de zece zile liofilizat de bere, cealaltă jumătate – o soluţie de ser fiziologic. Şobolanilor li s-a măsurat regulat tensiunea şi li s-a controlat activitatea inimii. S-a dovedit că berea uscată nu a influenţat aceşti parametri, în schimb animalele care au consumat-o au pierdut vizibil din greutate – atât cele sănătoase, cât şi cele hipertensive.

Comments are closed.